6/13/2011

Jeremy

... Dupa destul de mult timp am vazut astazi (de fapt ieri) un spectacol mai mult decat corect. Un fost si actual si speram "nu-viitor" student al U.A.T.-ului care a venit din orasul lui cu un spectacol tocmai la universitatea care l-a tratat cu prea multa aroganta si indiferenta. Am fost atras de ideea de spectacol Manifest; mi-am zis: "uau, teatru cu mesaj, idei ce recidiveaza posterior consumarii actului dramatic! asta e nou ! cred ca la lucruri de genul asta ne referim cand spunem (fara sa stim ce-i aia) evolutia teatrului! " ... nu vreau sa spun mai mult despre spectacol dar mai vreau sa mentionez inca o data "corectitudinea" dar totodata ignoranta si cinismul cu care a fost tratat probabil unul din cei mai talentati studenti ai U.A.T.-ului din ultimele generatii (cel putin) ... 
Cu dedicatiune subtil-fortata ... 
Pearl Jam - Jeremy



At home
Drawing pictures
Of mountain tops
With him on top
Lemon yellow sun
Arms raised in a V
The dead lay in pools of maroon below

Daddy didn't give attention
To the fact that mommy didn't care
King Jeremy the wicked
Ruled his world

Jeremy spoke in class today
Jeremy spoke in class today

Clearly I remember
Pickin' on the boy
Seemed a harmless little fuck
Oh, but we unleashed a lion
Gnashed his teeth
And bit the recess lady's breast
How could I forget
He hit me with a surprise left
My jaw left hurtin
Oh, dropped wide open
Just like the day
Like the day I heard

Daddy didn't give affection
And the boy was something mommy wouldn't wear
King Jeremy the wicked
Ruled his world

Jeremy spoke in class today
Jeremy spoke in class today
Jeremy spoke in class today

Try to forget this... (try to forget this)
Try to erase this... (try to erase this)
From the blackboard

6/09/2011

A se canta !

Asteptand-o pe viitoarea mea iubita, am zis sa-i dedic un intreg post ca sa nu fie geloasa pe actuala feblete... asa ca : un Telecaster de-as avea, toata ziua as canta ! (a se fredona pe linia cantecelului). Ceasul de pe raft l-am daramat, a venit Squierul si m-a ajutat, v-om face alt ritm tare detot, altul mai "catchy" si mai frumos (idem)... 
Iata-l si uite ce stie sa faca


6/06/2011

Verdict ...

Two and a half men


Gata, mi-am facut o parere indeajuns de bine sustinuta: serial facut in mod sigur pentru americani. Pe scurt: episoade intregi de palavrageala in jurul ideii de sex cu sau fara implicatii, mediocritate raspandita pe toate planurile vietii a doi oameni, subiecte tratate in proportie de 20% (in cazurile fericite). Adica: de ce ai vrea sa deschizi un subiect doar ca sa pacalesti un public (telespectator) ahtiat dupa scene pline de cinism si de discutii neverosimile legate de TOATE subiectele superficiale la care te poti gandi, ca acele personaje intr-adevar au o viata privata pe care privitorii nu o pot vedea... 
exemplu: 3 episoade Alan (personaj principal) este cu o tipa cu care (cica) are o relatie de 2 luni si pare a fii foarte serioasa, dar ce sa vezi ?! In nici un episod succesor tipa nu mai apare, ei nu s-au despartit dar nu-i problema ca-si imagineaza publicul ceva; asta daca nu cumva sunt prea atrasi de conversatiile picante. 
 P.S.: era un serial proiectat ca concureze cu F.R.I.E.N.D.S. Serios ?! Cu povestea aia !? Cu discutii cretine despre absolut nimic ?! trebuie sa incetez sa sustin ca americani sunt misto ! :))


6/05/2011

Panonia rulez !

De ziua copilului am avut ocazia sa pun muzica la un chef de unguri ! (cam dura expresia dar sper sa fiu scuzat). Limita maxima de varsta era de 13 ani ! Si acum, de ce scriu intamplarea asta aici?! Pentru ca acesti copii au fost geniali si bestiali si s-au distrat mai bine decat ne distram noi in liceu ! Prima surpriza a fost cand a aparut langa mine un pusti de 12 ani si mi-a cerut sa-i pun o piesa. Si-mi zice el frumos si simpatic: "Dupe asta pot sa fiu AC/DC highway to hell ?! ". Ochii mariti, pupile dilatate; sa nu uitam ca avea 12 ani ! Si "batranii" (de 30 de ani) care sustin ca doar ei au crescut ascultand legendele rockului. Cheful a mers mai departe copii au continuat sa ma roage sa mai pun un Bon Jovi, un Aerosmith, o Metallica, un Beatles, un Michael Jackson, alt Eric Clapton, etc. si iata-ma topaind si cantand si distrandu-ma cu baietii si cu fetele de 12 ani, mult mai bine decat cu oamenii nascuti in acelasi an cu mine si care vorbesc aceeasi limba ca si mine. Ceea ce vreau de fapt sa spun este ca ar trebui sa le dam putin mai mult credit ungurilor, daca nu pentru altceva, macar pentru faptul ca in familia, viata si mentalitatea lor inca mai exista valori demne de a fi numite astfel ! 
Felicitari acelor parinti si tot respectul pentru ei !