1/27/2010

Erou sau ... nu ?!

Mie chestia asta mi s-a parut foarte misto!!! Si foarte adevarata ! Muahahaha

* Click on the title (Click pe titlu!)

1/22/2010

Online Games

Ce chestie si cu jocurile astea online. Ma refer exclusiv la cele la care ai nevoie de prieteni ca sa poti avansa! Iti inviti prietenii (reali si/sau virtuali) sa ti se alature ca sa poti evolua. Sunt doua treburi ciudate care se petrec in constiinta celor care-si ocupa timpul cu ele (sau probabil doar in a mea...) :1. sunt prieteni/amici/cunostinte cu care nu vorbesti ani intregi si singura relatie pe care o ai, singura legatura care te pune la curent cu acea persoana este acceptul de a ti se alatura in jocul respectiv. 2. nu sunt jocuri foarte captivante, dat fiind faptul ca sunt facute pentru a "trage" bani din buzunarul jucatorilor(aceasta fiind singura solutie care exista daca vrei ca jocul sa fie mai palpitant), si cu toate astea apare in constiinta fiecarui jucator ideea de "suprematie"; apare mania competitiei aproape involuntar. Interesant si in acelasi timp infricosator. Sa fie oare asta singura metoda de "comunicare" a viitorului ?! stiu, e mult spus, dar daca stau sa analizez putin eventualele efecte, in acea zona imi ajung rezultatele ...

12/22/2009

Noi vs. "Sistemul"

Deci ... (incep cu deci, asa ca doar daca esti "din sistem" ma poti corecta).
- Ce inseamna sa traiesti in Romania ?!
- Pai, in conceptia mea ... sa mori incetul cu incetul. Si daca refuzi sa mori si esti un luptator veritabil, nu-i nimic "sistemul" te ajuta (sa mori).
Refuz sa gandesc mediocru si sa ma auto-conving ca putea fii mai rau! Da putea fii mai rau, putea sa ma impuste cineva sau sa ma arunce dintr-un avion. Cam asta ar insemna "mai rau"...

Deci, unu, doua exemple: Esti roman, traiesti in Romania pentru ca nu-ti vine sa-ti lasi familie si cei apropiati si sa pornesti pe coclauri ca sa cauti altceva. Te gandesti ca ai vrea sa ai o firma, una modesta ca sa iti poti intretine familia si nu neaparat ca sa traiesti mai bine. Bun, o pornesti de la zero, lucrezi tu si eventual unu sau doi angajati. (1.- scoate bani ca sa intocmesti toate actele necesare) apoi, dupa o jumatate de an cand vezi ca merge, pentru ca lucrezi 18 ore din 24 ca sa o sustii, mai angajezi 3, 4 persoane. (2.-scoate bani ca sa platesti salarii) Si apoi treaba toata se complica ! De ce ?! Pentru ca ai facut o greseala colosala. Ti-ai deschis firma in Romania. Cand vezi ca pentru un salariu de 1000 de lei cu care platesti un anjagat tu mai trebuie sa platesti dari la stat cam inca atat, ce faci?! Cand venitul total per luna al firmei este de 10000 de lei si statul iti "fura" 70% din ei, ce faci?! Trebuie sa traiesti si tu si trebuie sa-ti platesti si angajatii. Darile catre stat se tot inmultesc, pentru ca statul nostru drag nu face altceva decat sa se gandeasca cum sa-i plateasca mai bine pe bugetari luand banii de la cei care muncesc pe branci toata luna. Si astfel ajungi sa-ti faci credite ca sa platesti angajatii si darile la stat. Si tot atunci observi cum unei alte clase bugetare i-au crescut salariile pana la 10000 sau chiar 20000 de lei. Si ce se intampla cand iti dai seama ca esti deja prea afundat?! Te ajuta statul!!! Iti trimite Garda Financiara, controale care trebuie sa gaseasca ceva in neregula, iti mai creaza un impozit si te obliga sa scoti mai multi bani din buzunar... Deci nu poti face absolut nimic. Statul ti-a taiat craca, te-a obligat sa-ti pui streangul la gat mai repede... A se trage linie si a se observa !

Un alt exemplu care ma priveste in mod special: Facultatea. (de teatru in mod special). Care este rolul facultatii in Romania. Ca sa-ti poti gasi ceva de lucru dupa ce termini trebuie sa ai rahatul ala de hartie care denota pregatirea ta excelenta si competentele tale. Dar cum functioneaza tot "sistemul" acesta?! In felul urmator: intri la facultate, sa presupunem ca pe unul din locurile nebugetate. Sa presupunem ca nici mama si nici tata nu lucreaza pentru stat deci bani nu prea au. Fac totusi un eform si un compromis imens si-ti promit ca vor plati facultatea. Toata lumea stie cat trebuie sa platesti ca sa profiti de cursurile unei facultati. Si ajungi la facultatea de teatru. Si ce se intampla aici?! Iti dai seama ca ai tai te tin la facultate dar ca tu nu mai ai bani pentru tine si bunul simt nu te lasa sa-i mai storci. Deci vrei sa muncesti. Dar nu poti muncii din cauza facultatii!!! De ce?! Pentru ca toata ziua esti acolo! Ca sa ce?! Ca sa participi la cursuri absolut inutile si perfect nenecesare pentru dezvoltarea ta profestionala.Dar toate cu o "buna" si extrem de cretina explicatie din partea profesorilor. Exemplu: estetica artei, menagement teatral (in cazul in care esti atat de dobitoc incat sa vrei sa-ti deschizi un mic teatru odata), psihologie nu stiu de care, sau cursuri optionale (apropo - sa-i invete cineva pe domnii rectori si decani ce inseamna "optional"): antropologie, etc. Si de ce ti se impun cursurile astea cand tu esti la actorie si ai vrea sa repeti toata ziua sau sa faci canto toata ziua sau sa participi la cursuri care intr-adevar te ajuta?! Pentru ca si profesorii aceia universitari lucreaza tot pentru stat si trebuie sa explici de ce nu mai au salarii uriase ci imense! si atunci le mai bagi 2, 3 cursuri... logic, nu ?! Si studentul ce face?! se rovolta, nu merge la cursuri, se oftica pe tot ceea ce se intampla in facultatea aia, nu mai merge nici la celelalte cursuri si astfel ajungem un looser si fara loc de munca si fara perspectiva. Dar nu-i chiar asa!!! Eu, unul, am gasit o solutie. Merg la faculta ziua si noaptea lucrez! Ce tare! nu ?! ba da, doar ca ai uitat un mic aspect boule: daca pleci dimineata la 8 la faculta si iesi seara la 7 sau chiar la 8 si fugi la munca si stai pana dimineata la 5,6 cam cand mai faci lucrurile necesare ca sa traiesti si sa rezisti? (cand dormi?! cand mananci?! cand inveti?!) UPS!!! ok, o scoti cumva la capat si in sesiune ce faci?! trebuie sa inveti pentru antropologie si estetica si pule-maturi (misto vorba Costin!) dar nu ai cand. si mergi la examen si chiar daca ai fi stiut de un 5/6 profu nu te trece! de ce ?! pentru ca e al dracu si nu vrea sa auda ca tu trebuie sa muncesti si ca nu te intereseaza materia lui de rahat care oricum nu face nici un bine! si vi in perioada de restante si platesti o gramada de bani pentru a fii reexaminat. Si deci se gasesc solutii ca sa te ciupeasca toti de bani!
Si macar daca ai fi platit pentru cum si cat muncesti!

Hai sa nu mai vorbim acum de viata sociala si trai omenesc in tara asta, ok ?!
Hai sa vorbim despre cum sa mai facem rost de niste bani pe care sa-i dam statului, ok?!

Hai sa ne deschidem ochii si apoi sa-i inchidem la loc doar cand avem bagajul in spate si sa mergem cat mai departe. Pentru ca oriunde e mai bine decat aici. Solutia mea: termin faculta si plec in congo sau in zimbabwe!!!

De ce nu dorm la ora asta daca tot nu lucrez luni noaptea?! Pentru ca stau sa ma framant si sa-mi imaginez cum si ce as putea sa fac ca sa castig mai bine sa pot trai cumsecade ...

12/05/2009

Singura solutie ...

Singura solutie ar fi sa plecam dracu toti si sa lasam tara asta goala. Sunt mult prea adanciti in propriile noastre rahaturi ca sa mai aiba vreun rost sa stam si sa speram ca va mai fi ceva. Ce rost are sa ramai intr-o tara in care oameni cand merg la vot se gandesc acum, sa voteze cu singurul partid care ne-a adus si ne-a afundat atat de rau pt ca nu cred ca poate cineva sa-mi spuna ca ultima guvernare a reusit in 4 ani sa faca ceva atat de ireparabil de rau. Avand in vedere ca in primul an de putere nu au facut altceva decat sa reziste atacurilor opozitiei. Deci:
Basescu, Crin, Geoana. Primul - un zapacit care poate ar fi facut mai multe in tara asta daca partidele celorlalti doi sus mentionati nu ar exista. Al doilea - un aerian incontestabil, care a aparut in in lupta pentru "tronul" Romaniei ca ciupera dupa ploaie sau mai bine ca musca-n "lapte"; Iar al treilea, un absolvent al scolii "gheorghiu" (facultatea comunista)care ar fi singurul si cel mai potrivit om (+partid) sa ne readuca, comunismul pardon, socialismul pe masa "democratiei" de care ne bucuram.
Singura si cea mai convenabila sintagma prin care as putea caracteriza situatia actuala din tara asta este: " PROSTITUTIE POLITICA". Vreau sa cred ca poporul asta e doar naiv si nu vreau sa fiu convins ca gradul de idiotenie a atins cote incomensurabile.
Cum dracu mai politicienii lui Peste ?!?!?! Inainte de alegeri Crin si Geoana se injurau si se blamau in cel mai uracios mod posibil - asta 1 la mana. 2 - cum naiba (si asta doar in jungla politica din tara asta se poate intampla) se poate alia un partid de dreapta cu unul de stanga?!?!?! si 3- (luand in calcul ca in alianta mentionata a intrat PRM si UDMR) Partidul Romania Mare sa se alieze cu UMDR-ul ?! Say what ?!?!?! Cum se poate asa ceva ?! Nu pot vorbi de constiinta, dar nici de norme morala si cu atat mai putin de inteligenta... Si ceea ce nu pot intelege este: cum un individ, care simpatizeaza o idee sau un concept al uneia dintre aceste organizatii meschine si parvenite, este atat de limitat incat sa nu vada ce se intampla de fapt. Dar de fapt: atata timp cat votul lui Patapievici (sa spunem) este egal cu votul meu si acesta la randul sau egal cu al ciobanului gheorghe de pe deal ... ce mai ramane de spus ?!?!?!
Cam acum ar fi momentul sa mentionez faptul ca nu apartin nici unui partid si nici nu sustin telurile politice ale vreunui candidat si ca nici macar nu am fost la vot !
E pur si simplu starea pe care mi-o provoaca stratul gros de cretinism ignorant si prostie naucitoare din jurul meu cu care trebuie sa ma lupt non-stop si care devine pe zi ce trece tot mai mare si mai virulent.

Dar ca sa ma opresc din a cleveti oranduiala acestei tari, iata un articol gasit in revista 22 scris de Alexandru Lazescu (pe care-l felicit pentru asta) pe care va invit sa-l comentati:

<< In mandatul lui Traian Băsescu, România a cultivat constant relaţii privilegiate cu Washingtonul. Bucureştiul s-a angajat în plan militar în operaţiunile din Irak şi Afganistan şi a militat activ pentru amplasarea unei baze militare americane lângă Constanţa, gest considerat extrem de important pentru garantarea securităţii naţionale a ţării. De altfel, destul de repede după ce a fost ales preşedinte, Traian Băsescu a avansat ideea constituirii unei axe strategice Bucureşti–Londra-Washington. Declaraţia a stârnit destule controverse la vremea ei. Cert e că, de o bună bucată de vreme, mai ales după aderarea la UE, chiar preşedintele a evitat să mai vorbească de axa cu pricina.

În plus, dacă evidenţierea relaţiei speciale cu America a rămas o constantă în declaraţiile sale de politică externă, iată că într-un interviu acordat anul acesta, pe 16 iulie, postului Europa Liberă / Radio Liberty, d-l Băsescu vorbea despre „două parteneriate strategice, cu Statele Unite şi cu Franţa, doi piloni esenţiali ai politicii noastre externe“. O mutare impusă probabil de logica jocului de influenţe din interiorul UE.

Din contra, relaţia cu Rusia se încrie pe cu totul alte coordonate. O agendă istorică încărcată, ciocnirea de interese din Republica Moldova, chestiuni delicate care ţin de securitatea energetică, precum competiţia dintre proiectele de gazoducte Nabucco vs. South Stream, şi, nu în ultimul rând, impactul emoţional al cererii de înapoiere a tezaurului naţional confiscat la Moscova alcătuiesc toate un contencios destul de extins, care a plasat adesea cele două ţări pe poziţii contrare. Chiar dacă multe sunt subiecte vechi, tonul general al relaţiilor dintre Bucureşti şi Moscova a fost unul rece în ultimii 5 ani.

Din 2005 încoace, preşedintele a exprimat, în numeroase rânduri, poziţii explicit critice faţă de Rusia. Într-un interviu acordat în 2007 influentului cotidian britanic Financial Times, preşedintele cerea colegilor săi din UE să reducă dependenţa energetică de Rusia pentru a limita capacitatea acesteia de a exercita presiuni politice. Chiar în acest an, la sfârşitul lunii mai, vorbind în deschiderea celei de-a cincea ediţii a Forumului Economic Europa – Rusia, Traian Băsescu a ţinut să precizeze că Rusia este cel mai important vecin al UE, dar şi cel mai dificil, „lista neînţelegerilor fiind una destul de lungă“.

Dacă mai ales PSD l-a acuzat pe şeful statului că este izolat pe plan extern, alţii i-au reproşat relaţia tensionată cu Moscova. Vârful de lance al atacurilor pe această ultimă direcţie a fost Cozmin Guşă, actualmente unul dintre principalii consilieri de campanie ai lui Mircea Geoană, care de mai multă vreme susţine cel mai vocal discurs prorus în mediile politice româneşti.

Despre Cozmin Guşă, un apropiat al fostului general de Securitate Iulian Vlad şi al lui Virgil Măgureanu, presa spune că are legături cu Boris Golovin, credidat cu aranjamentele legate de controversata vizită efectuată în secret de Mircea Geoană la Moscova pe 27 aprilie 2009, pentru a se întâlni, se spune, cu un consilier al preşedintelui Medvedev. Golovin, care ar fi făcut parte din GRU (Spionajul Militar Rus), este reprezentantul unei firme cu interese în domeniul energiei deţinută în majoritate de statul rus, dar reprezintă şi interesele unuia dintre cei mai influenţi oligarhi ruşi ai momentului, Oleg Deripaska, un apropiat al lui Vladimir Putin.

În acest context, Rusia nu ar putea decât să salute o schimbare la vârf la Bucureşti, după 6 decembrie. Două ar putea fi modificările de atitudine la Bucureşti de care Federaţia Rusă ar putea fi interesată: 1) o mult mai mare „flexibilitate“ faţă de demersurile grupurilor economice pilotate de la Kremlin de a achiziţiona obiective strategice româneşti, mai ales din sectorul energetic; 2) o atitudine semnificativ „mai rezervată“ a Bucureştiului faţă de evoluţiile din Republica Moldova şi reducerea contactelor cu forţele politice prooccidentale care au preluat recent puterea la Chişinău.>>

9/30/2009

Prezide(me)ntialele ...

...Via alegeri ... Se apropie clipa in care "toti" cetatenii "onorabili" ai acestei tari isi vor desemna si exprima, in mod liber, convingerile si credintele politice; asta doar in speranta unui "maine" mai prosper. Campaniile electorale din tara noastra sunt de fapt, in esenta, doar mobilizari convertitoare ideologico-morale la un ideal ravnit... In acest stat in care candidatii promit pamanturi "ruralistilor" si salarii incomensurabile "urbanistilor" bugetari fara simtul constiintei sau al responsabilitatii activat ca acele pamanturi sunt cerute si "acordate" in mod si in interes pur individual; si ca acei indivizi care pretind salarii augmentate vor muncii cu aceeasi lipsa de responsabilitate sau de constiinciozitate ca si pana acum; acei candidati sunt (pe deasupra) in postura de fata deoarece si ei la randul lor spera sa le fie mai bine si sa traiasca mai comod decat inainte in cizmarii si fabrici de conserve... Speranta si tendinta catre un trai mai bun, fara munca (fizica ori mentala), fara responsabilitati (decat parte din cele civice) cu resurse materiale din belsug este intr-adevar o realitate ravnita in mod general si "demna" de a fi luata in considerare...
Iar poporul nu va avea o alta optiune: va trebui sa-i aleaga pe cei care, poate, promit mai mult sau care sunt mai "competenti", daca poate fi vorba de competenta intr-un astfel de (intreg)sistem damnat... E intr-adevar o idee accesibil de a fi considerata jalnica: "vom vota pe cel mai putin corupt dintre corupti". Vom alege cel mai slabi dintre calai, vom opta pentru teava cea mai putin fisurata ...
Sau vom vota in alb ... Aceasta optiune, prea putin luata in considerare de concetatenii nostri ( romanii vor vota neconditionat doar pentru a nu iesi ungurii la putere, unguri, la randul lor vor vota contra romanilor -ca poate anul asta e al lor-, liberalii - ca sa nu fie castigatori taranistii, etc. ), poate trage un important si rezonant semnal de trezire a constiintei partilor concurente asupra cauzei reale pentru care ei lupta - o consecinta ce va exprima temeiul concuretei-. E bizar sa observi o natiune intreaga de oameni simpli luptandu-se , intr-un stat democratic, cu soldatii aceleiasi natiuni. Aceasta prezumtie nu poate avea o motivatie plauzibila sau, macar, pertinenta, iar repercursiunea (desigur, ironica) -o sarcina a catastrofei cauzate...
Construind un scenariu, de bun simt, doar, in care "personajul principal" ar fi un procentaj al voturilor, de peste 40% in alb, imi imaginez babilonia si tulburarea autoritatilor care se vad in sfarsit in fata pseudo-evitabilului... In mod evident, nu exista o modalitate de pedepsire sau de obligare a unei treimi din populatia cu drept de vot... si atunci ce ar face aceia in a caror maini ne incredintam persuasiunea intr-un viitor decent ...

Votul in ALB este o optiune ?! Exista sansa indreptarii unor greseli persistente?!

9/18/2009

awkward freakin' situation ...

ma gasesc intr-o situatiune foarte aiurea ... cea mai aiurea situatiune ... si ma gandesc: ce bine ar fi sa existe o carte care sa-ti spuna exact ce e cel mai bine sa faci in situatiile dificile si obscure ale vietii ! desi, cu siguranta ar fi mai bine sa nu existe situatii dificile deloc ! dar exista ... si deci: din aceasta conjunctura stranie (dpdv sentimental) am decis sa, incerc cel putin, sa ies prin eschivare... si prin aceasta modalitate sunt cel mai sigur ca se poate para orice "cupa de cucuta" si "pumnal" ascutit cu care destinul sta la panda sa ni-l introduca in pieptul fraged ...
... sugestiile sunt oricand dar mai ales acum foarte bine venite ...
Acum din punct de vedere estetic al blogului meu: dupa o lunga tacere sa vin cu aceasta postare a carui calitate patetica este evidenta... not a good think to do! dar imi asum raspunderea si voi suporta consecintele ... sau ma voi sustrage din nou ...

Beatles - If I feel

If I fell in love with you,
Would you promise to be true
And help me understand?

'Cause I've been in love before
And I found that love was more
Than just holdin' hands.

If I give my heart
To you,
I must be sure
From the very start
That you
Would love me more than her.

If I trust in you
Oh, please,
Don't run and hide.
If I love you too
Oh, please,
Don't hurt my pride like her

'Cause I couldn't stand the pain
And I
Would be sad if our new love
Was in vain.

So I hope you see
That I
Would love to love you
And that she
Will cry
When she learns we are two

'Cause I couldn't stand the pain
And I
Would be sad if our new love
Was in vain.

So I hope you see
That I
Would love to love you
And that she
Will cry
When she learns we are two.
If I fell in love with you.

8/19/2009

... am inceput sa scriu referitor la unele carti si filme care ,poate, m-au marcat, poate doar le-am agreat dar care cu siguranta mi-au trezit sau amplificat niste sentimente noi sau, respectiv, neexperimentate de mult. Am "plagiat" ideea din blogul unei prietene ( Raluca Blaga, ex.Balan, a.k.a. Ralucutza) ~ http://ralucablaga.blogspot.com/ ~, pe care va indemn sa intrati sau sa-l vizitati zilnic; veti gasi lucruri cel putin interesante. Tind sa cred ca aceste postari incita sau starnesc interesaul pentru niste carti/filme care la un moment dat au provocat anumite stari, au construit sau remarcat conceptii, au dezvoltat perceptii si au ajutat sa prinda viata unele sentimente si ganduri, poate de mult, ingropate.
Si daca tot veni vorba despre viata si moarte, chiar daca a unor sentimente, care nu pot muri ci doar noi le putem ingropa inconstienti de faptul ca ele inca mai respira si ca valvele arterelor inca se deschid si inchid la intervale egale de timp; atata timp cat am adus in discutie sepulturi si inhumari sa-l mentionam pe "Generalul armatei moarte" a lui Ismail Kadare care primeste nobila si inalta misiune de a-si exhuma intreaga armata rapusa in "ultimul razboi" cu Albania.
Generalul
stiuse inca de la inceput ca i se incredintase o saracina teribila. Dupa cum ii spusese si ministrul, in misiunea aceea aveau sa-l ajute dragostea si ura. Intorcandu-se acasa de la Ministerul de Razboi, in ziua in care ii oferisera aceasta misiune, simtise o muzica divina invadandu-i sufletul. Era funebra si melancolica in acelasi timp. Deschisese apoi dosarele si incepuse sa le rasfoiasca. Din listele acelea lungi, interminabile aproape, porni sa sufle un vant de razbunare. Se apropie de globul pamantesc si cauta Albania. Simti o bucurie inmensa vazand-o minuscula ca un punct. Apoi il cuprinse ura. In puctul acesta isi gasisera sfarsitul atatia tineri frumosi si viteji. Simti nevoia sa porneasca spre tara aceea salbatica si inapoiata cat mai repede. Avea sa umble printre oamenii aceia, pe care si-i imagina ca pe o turma de pitecantropi, si in privirea lui semeata aveau sa-i citeasca tot dispretul: uitati-va ce ati facut, salbaticilor. Isi inchipuise cu cata maretie va purta el osemintele soldatilor, dar si expresia tulbure, uluita, a albanezilor, precum cea a unui vinovat inconstient, care, dupa ce a spart o vaza de mare pret, sta intr-un colt si priveste buimac. "Si totusi eram mandru, spuse generalul cu o voce obosita, urmarindu-si firul gandurilor, pentru ca aveam sa defilam cu sicriele alor nostri pe sub nasul lor, aratandu-le ca pana si moartea noastra e mai frumoasa decat viata lor. Uite, asa gandeam atunci. Dar am ajuns aici si treburile s-au incurcat..."

... este una din cartile care trebuie recitite si va sugerez asta tuturor si mai incape un imperativ aici ... in cazul in care gasiti ecranizarea acestei carti (in special varianta franceza) fiti intr-atat de buni si generosi incat sa ma anuntati si pe mine ...